Crema de branza la pahar

21:39 Lucruri simple 0 Comments


Astazi m-am trezit inaintea copiilor, am admirat rasaritul si acum imi beau cafeaua intr-o scurta liniste.  Suntem singuri acasa si trebuie sa ma gandesc la niste activitati care sa ii tina ocupati si multumiti pana diseara. Inainte de asta insa profit de liniste si va scriu o reteta de dulce rapid care va poate salva intr-o situatie de musafiri neanuntati:)

Va trebuie:
O cutie de mascarpone - 250 g
O cutie de frisca indulcita- 200 ml
Zahar pudra - 2-3 linguri
Esenta de vanilie - daca vreti dar nu e musai
Cativa biscuiti digestivi - vreo 10
Capsuni, zmeura sau afine - depinde ce gasiti



Eu am plecat la drum cu ingredientele de mai sus ca sa fac o Pavlova. But, as always, nu mi-a iesit bezeaua. Asa ca am reconfigurat traseul si am facut un fel de cheesecake la pahar.

Mai intai am pregatit paharele. Adica le-am scos din dulap. Apoi am maruntit biscuitii in robot si i-am presarat pe fundul paharelor. Mi-am luat mixerul vechi, antic si de demult ai am batut frisca. Peste frisca am adaugat branza mascarpone si 2 linguri de zahar pudra si le-am mai batut 30 de secunde, pana s-au amestecat bine. Gustati. In etapa asta puteti pune mai mult sau mai putin zahar. E dupa gust.

Crema asta de branza cu frisca batuta am adaugat-o straturi in pahar. Deci avem biscuiti maruntiti, crema de branza, zmeura, biscuiti, crema de branza, zmeura si un final sprinkle de biscuiti. Si e yum! Enjoy!

Eat responsibly!

0 comments:

Cascada Tamina

13:34 Lucruri simple 0 Comments

Va povesteam in articolul cu reteta de chec cu lamaie ca ne-am mutat de curand la munte. M-am gandit ca ar fi util sa scriu pe scurt aici ce facem noi cu doi copii mici in weekend in imprejurimile Brasovului. Eu una m-am mutat hotarata sa nu mai stam doar acasa in weekend. Noi suntem din fire destul de comozi, si ne place sa stam acasa pe terasa noastra, cu gratarul nostru si cu musafirii nostri. Insa cu atata frumusete in jur ar fi chiar pacat sa facem doar asta si sa nu exploram un pic.
Cand eram mica imi amintesc ca faceam drumetii cu parintii de fiecare data cand mergeam in concedii la munte. Eram activi, ne plimbam impreuna si ne rataceam des:) Apoi a urmat o perioada in care am inceput sa mergem cu prietenii la munte si cumva escapadele astea se concentrau mai ales pe gratare si somn. De...ca in studentie. Acum insa redescopar frumusetea iesirilor in natura si vreau sa impartasesc si cu voi, pentru ca poate e cineva acolo ca s-a pierdut la fel ca noi printre gratare si a uitat de ce e frumos sa mergi la munte.
Noi avem 2 copii mici de 5 si 3 ani. Si cu ei am urcat weekendul trecut la Cascada Tamina. Traseul incepe de la Timisul de Sus. Gasiti aici un link cu locatia. Noi am folosit destul de mult gps-ul ca sa vedem pe unde suntem pe drum si cat mai avem pana la destinatie. 


Traseul are in jur de 4 km si se poate parcurge pe drum forestier, mai usor si cu urcare lina, sau pe drumul marcat, ce taie serpentinele, care este mai scurt, dar si un pic mai abrupt. La urcare l-am ocolit gandindu-ne in mod deosebit la mezinul familiei care are doar 3 ani si ni se parea cam mult pentru prima lui aventura montana. Oricum el a obosit destul de repede si s-a cerut pe umerii tatalui cam tot drumul la urcare. Dupa o ora si jumatate ajungeam la baza Cascadei Tamina, unde ne-am si oprit. In continuare drumul este prin canionul format de apa si este dificil si pentru adultii fara experienta si neechipati, cum eram si noi. 


La coborare a fost cum era si normal, mult mai usor. Ba chiar la un moment dat ne-am facut curaj si am scurtat serpentinele pe drumul marcat. Si a fost extraordinar de frumos. O padure cu brazi inalti asa cum n-am mai vazut. Si din loc in loc cortina de brazi se spargea si am putut admira crestele muntilor din departare (nu ma pricep la geografie, dar mi-am propus sa studiez putin pe viitor ca sa stiu si eu la ce munti ma uit si ma minunez).




Ceva informatii in plus gasiti pe site-ul muntii-nostri.ro. Un scurt citat cu indicatii mai exacte decat stiu eu sa dau: "De la gara Timișul de Sus mergem circa 800 de metri pe DN1 spre sud până la intrarea în traseu. Pe partea stângă a drumului trecem peste un pod de piatră și după circa 40 de metri cotim la dreapta urmând drumul forestier de pe valea Pietrei Mici. Urmăm serpentinele drumului forestier pentru 3,9 kilometri și pe partea dreaptă vedem un panou descriptiv pentru cascada Tamina. Pentru a vizita cascada și canionul, coborâm la dreapta pe lângă panou"

0 comments:

Chec cu lamaie

05:35 Lucruri simple 0 Comments


De curand ne-am luat casa la spinare si ne-am mutat la munte. Ne doream sa facem asta cam de cand ne-am indragostit unul de altul, eu si al meu sot. Sau poate chiar dinainte. Dar nu parea ceva realizabil. Era prea departe, prea greu, prea complicat, prea...in afara zonei noastre de confort. Niciodata nu era momentul potrivit, pentru ca stiti cum e, atunci cand vrei sa faci o schimbare e mai greu sa te urnesti. Si mereu ne amageam si visam cu ochii deschisi la ce casa o sa ne facem noi intre munti intr-o padure cand vor pleca copiii la facultate. De parca copiii nu puteau pleca la facultate din casa dintre munti. Era musai sa plece de la campie. Anyway, ni se parea imposibil sa ne impachetam cu totul si sa ne mutam (iar) mai ales cand erau si 2 copii implicati.

Pana cand intr-o zi am zis hai si dupa ce am zis, foarte important, ne-am concentrat toate energiile sa facem sa se intample. Si Universul s-a concentrat cu noi. Acum admiram muntii pe geam si ne minunam in fiecare secunda de frumusetea lor. Suntem mai aproape de natura si planuim sa profitam de asta. Si sa ii invatam si pe monstruletii nostri galagiosi ce frumos e sa faci drumetii si sa culegi conuri de brad in padure. O sa va mai povestesc din aventurile noastre de la munte, asa ca stay close.

Si cum ziceam, ne-am mutat, ne-am schimbat un pic programul si ritmul si acum am ceva mai mult timp pentru gatit. Asa ca in weekend m-am dezlantuit un pic in bucatarie. Printre altele am facut si acest chec cu lamaie. Al meu sot este mare amator de prajituri cu lamaie. Sunt cam preferatele lui, asa ca a avut mare succes la audienta reteta asta.

Si incepe cam asa:
220 g unt topit si racit
2 oua 
4 galbenusuri
3 linguri de zeama de lamaie
2 lingurite de coaja de lamaie
310 g faina
Un plic praf de copt
300 g zahar
240 ml lapte

Cuptorul la 180C, cam ca de obicei. Apoi mixam ouale intregi si cele 4 galbenusuri cu zharul pana cand se deschid la culoare si isi dubleaza volumul. Adaugam untul topit, zeama si coaja de lamaie si jumatate din cantitatea de faina. Mixam bine si adaugam si laptele, apoi restul de faina si praful de copt. Turnam compozitia omogenizata intr-o tava de chec in care am pus hartie de copt si coacem vreo 40 de minute, sau mai exact pana cand se rumeneste deasupra si trece testul scobitorii. Timpul e relativ si mai variaza si in functie de tipul cuptorului. 



Dupa ce se receste prajitura se poate glazura. Eu am facut o glazura cu zahar pudra si zeama de lamaie. O cana de zahar pudra si cam o lingura de zeama de lamaie ar trebui sa fie suficient. Glazura nu trebuie sa fie foarte lichida. Si mai bine la inceput puneti mai putina zeama de lamaie si mai adaugati treptat. Sau daca iese prea moale mai puneti zahar pudra si tot asa.



Am fost tentata sa mananc glazura cu lingura, imi place maxim gustul ala dulce acrisor. Imi aminteste de cand mancam lamaie cu zahar cand eram mici. Am rezistat tentatiei insa si am pus-o pe prajitura pana la urma, de unde a mancat-o mezinul familiei pe furis.

Prajitura se tine la frigider daca cumva reusiti sa n-o mancati pe toata odata.

Eat Responsibly


PS Aveti grija, lamaile sa fie netratate. Daca nu gasiti, folositi mai bine coaja de lamaie la plic, cum e cea de la Dr Oetker.


0 comments: