Dalboka

03:29 ime 0 Comments

E bine...e bine cu un capucino cu scortisoara langa mine din care sorb cu un pai roz si kitchos...si ascult muzica de somn si va povestesc de mancare. Va povestesc de Dalboka...de locul in care nu e bine pentru voi sa nu va duceti. 

Am auzit multe povesti, toate de bine, dar realitatea nu poate fi surprinsa complet de nicio poveste. Locul asta nu poate fi descris in cuvinte...sau poate, dar eu nu pot pentru ca nu am atatea cuvinte...

Va las cu o supa de scoici perfecta...adica o supa la care nu mai trebuie nimic...are tot! e perfecta...


Musacaua de scoici al carei singur defect este ca este prea putina...


Frigaruia de scoici pane cu sos picant...de-asta sigur fac si eu acasa cat de curand:)


Si scoicile la tigaie cu sos picant...oooo, ce a mers berea dupa ele:)



Dalboka...ferma de midii unde vezi cand se aduc minunatiile de scoici proaspete...eu una sunt fermecata...

Pentru amanunte practice, este pe drumul de intrare in BG prin Vama Veche. Cam la 40 de km. La intrarea in Kavarna faceti stanga spre capul Kaliakra si o sa vedeti un indicator spre Dalboka, la dreapta. Drumul catre ferma e asa cum trebuie sa fie...cobori in mare printre balarii si nu-ti inchipui ce e la capatul lui. La capatul lui insa e o minune. Sa aveti curaj sa coborati! Ferma este cea din dreapta. Masa nostra:


30 de leva si o ora...acesta a fost pretul...mi-as fi lasat insa tot portofelul si tot timpul acolo:)


Pentru detalii, Printessa Urbana se exprima mai bine decat mine, care nu sunt deloc o artista in ale scrisului. De la ea am aflat de minune si ii multumesc pe aceasta cale. Si bineinteles, ca sa va hotarati de acasa ce mancati, aici gasiti meniul:)

Intentionam sa scriu un post mai lung si mai in detaliu, insa mintea mea e in repaos total...soarele si nisipul de Bulgaria imi dauneaza in sensul asta:)

Ne auzim zilele astea cu ceva mancare de Nessebar:)











0 comments:

Brownie cu menta si lamaie...gen

12:45 ime 2 Comments

Asa cum am promis la happy birthday 50 like si la mai multe, v-am facut o prajitura, cu ciocolata la solicitarile unora. Cu toate ca am atins pragul de 50 acum cateva zile, a durat mai mult cu prajitura, dar va asigur ca m-am apucat de ea de cand am vazut 50 acolo:) Mi-a luat exact 3 zile sa fac aceasta prajitura, pentru ca m-am crezut bucatareasa maxima cu talent si am zis ca stiu eu mai bine decat reteta profi de pe Good Food. Am pornit de la a dubla cantitatile, pentru ca ma gandeam sa cinstesc cateva persoane...dar am gresit putin...cam cu 50ml de samnatana...si a fost suficient:) Dar hai sa lasam povestile. Asta e reteta pentru o cantitate normala de prajitura:

Pentru blat
50 g unt
100g cioco neagra
2 oua
125g zahar brun
50g faina
1/2 lingurita praf de copt
15g cacao


Pentru glazura 
(aici nu am gasit ce imi trebuia si am improvizat)
200g ciocolata alba
100ml smantana pentru gatit
frunze de menta facute mici mici la robot
(va trebuie un robot mic)
esenta de lamaie



Pentru negresa, topim ciocolata si untul la foc foarte mic pe aragaz. Batem ouale cu zaharul pana se albesc, apoi le amestecam cu ciocolata topita si racita la temperatura camerei. Turnam compozitia peste ingredientele uscate si omogenizam bine. Dam la cuptor cam 20 de minute la 180 de grade, pana cand scobitoarea iese curata. Boring....

Apoi trecem la partea mai distractiva. Glazura...Eeee, aici putem sa facem prostii si sa zicem ca e cam putina smantana pentru 200g de ciocolata. Cel putin asa am facut eu:) Am dat mai multa smantana in fiert si am pus-o peste ciocolata taiata marunt. Am lasat-o cam 5 minute si apoi am amestecat in ea pana cand s-a topit toata ciocolata. Menta am adaugat-o la sfarsit, dupa ce am robotzit-o bine pana s-a facut suc. Ca sa fie mai usor o puteti amesteca mai intai cu putina smantana, ca sa aiba robotul ce sa lucreze. 


Ideal ar fi sa gasiti esenta de menta. Eu n-am vazut pana acum asa ceva, asa ca am pus esenta de lamaie ca de-aia aveam pe-acasa. Ideea e ca glazura mea a iesit verzulie cu aroma de lamaie...merge...dar am asteptat 3 zile sa se intareasca si sa o pun pe prajitura. Nu s-a intarit nici azi asa ca am pus-o asa...Ar fi trebuit sa fie asa, ca o ciocolata cu menta si la mine a iesit un fel de smantana cu menta. 

De acum respect retetele...mai ales la prajituri...nu ca n-ar fi iesit buna...dar a iesit cam uratica:)

Hai va pup si mai gatim si alta data!

2 comments:

Prajitura de ciocolata cu ricotta si stafide

12:45 ime 2 Comments

Suntem niste oameni foarte norocosi...eu si Iubitu' vreau sa spun. Spun ca suntem norocosi pentru ca avem multi prieteni si avem multi prieteni care ne primesc in curtile lor, sau pe terasele lor imense la gratare si racoare. Sa ai prieteni cu curti si gratare este foarte important cand stai la 9 cu fata la soare si privelistea blocului vecin:(

Trecand peste, stiti si voi deja ca noi participam la gratare cam o data pe saptamana, cel putin. Stiti din foarte multele postari in care v-am povestit ce mici, cefe si alte carnuri am mai gratarit. Sambata am mancat o superba Dorada la gratar, care credeti-ma, bate de departe orice alt peste pe care l-am mancat pana acum gatit astfel. 


Bineinteles alaturi de neegalatul Ciamciuc:)

 +
 =

Pentru ca am fost in vizita, nu puteam merge cu mana goala, asa ca am mers cu mana plina cu o prajitura cu cioco si branza. Gatesc mai nou din colectia Delicii in Bucatarie de la Adevarul. Eu mai rar gatesc din carti, dar volumul cu deserturi cu ciocolata merita incercat.

Avand in vedere ca am mancat prajitura pe intuneric, poza nu arata prea apetisant, dar credeti-ma ca ciocolata si ricotta merg foarte bine impreuna.

Ingrediente:
500g de ricotta 
(sau urda, branza dulce de vaci)
100g ciocolata 
(eu am pus cu 50% cacao)
200g zahar
100g stafide inmuiate in rom 
(eu n-am avut si le-am inmuiat in putin whiskey)
3 oua
30g amidon
1/2 lingurita scortisoara
putin unt


Am amestecat galbenusurile cu zaharul si amidonul, dupa care am adaugat branza ricotta - eu am folosit 250g de ricotta ca doar atat am gasit la magazin. Am completat cu o cutie de crema de branza tartinabila:). Am pus   peste si scortisoara, ciocolata taiata marunt si stafidele. Albusurile le-am batut spuma si le-am incorporat cu grija, cu miscari largi de jos in sus. Prajitura am copt-o intr-o forma de tort cu pereti detasabili. Pe fund am pus hartie de copt pe care am uns-o cu putin unt. Am uns si marginile. Cred ca nu e musai hartia de copt. La cuptor am tinut-o cam 35 de minute la foc mic. E gata cand i se aseaza mijlocul si prinde putina culoare la suprafata. E un fel de cheesecake cu ciocolata. E buna!

Si avand in vedere ca poza mea arata ca o fantoma, aici aveti o poza mai clara din carte:)


Maine ramane sa fac o prajitura cu ciocolata ca suntem 50 si am promis. Hai la mai mare:)

2 comments:

Briose cu morcov si portocale

11:09 ime 0 Comments

Nu stiu ce sa mai manac la micul dejun! M-am saturat de covrigi de la metrou cu activia de baut si de activia mic dejun cu cereale. Stiu ca nu sunt deloc originala, dar am nevoie de mancaruri portabile, pentru ca eu imi iau micul dejun in fata calculatorului, la serviciu. 

Si-am zis sa fac niste prea-sanatoase briose cu niste prea-sanatoase ingrediente pentru micul dejun de maine, cel putin. 

Si-am pus in ele asa:
300 g faina integrala (fibre)
sucul si coaja de la doua portocale (vitamina C)
100g morcov ras (vitamina A)
1 ou
un plic praf de copt
50 ml ulei de floarea soarelui
100g zahar
1/2 lingurita scortisoara

Am incalzit cuptorul, am pus hartie de briose in tava si m-am apucat de amestecat ingrediente. Faina cu praful de copt, zaharul si scortisoara le-am amestecat cu un praf de sare. Apoi am trecut la lichide pe care le-am batut la cap cu telul: sucul si coaja de la portocale+ou+ulei+morcov. Le-am amestecat pe toate in sfarsit, dar nu prea tare, asa ca la briose. La cuptor n-au stat mult. Maxim 25 de minute. Sunt gata cand miroase frumos in casa si cand scobitoarea iese curata.



Maine la mic dejun. Cu iaurt, clar!

0 comments:

Pilaf tricolor cu cod la cuptor

13:04 ime 0 Comments

Pentru ca nu era destul de cald afara am decis sa pornesc toate ochiurile de la aragaz si cuptorul. A fost sauna, acum este pilaf cu cod.

Contine:
2 linguri ulei de masline
niste cod (eu am avut congelat si am folosit 2 bucati file, cam 1/2 kg)
sucul de la o lamaie
o ceapa tocata
2 lingurite seminte de chimen
2 morcovi rasi zapaciti pe razatoare
200 g orez 
(eu am pus brun, basmati si colorat...aveam pe fundul unor pungi si am decis sa le termin)
600ml de supa de legume


Codul il gatim la cuptor. Intr-o tava punem niste ulei, sare, piper si cod si apoi iar sare si piper. Stropim cu suc de lamaie si bagam la cuptor pana cand carnea se albeste si se desface usor.


Pentru pilaf, calim ceapa si semintele de chimen in ceva ulei de masline. Apoi aruncam peste ceapa, usor sa nu se sperie, morcovul dat pe razatoare si il calim si pe el putin pana incepe sa miroasa a ars...cel putin asa am facut eu:) Adaugam orezul de toate felurile si cand acesta devine oarecum translucid il stingem cu supa de legume. Lasam sa fiarba la foc mic pana se absoarbe toata zeama si orezul e facut. Eu am uitat sa-i pun sare. Voi sa nu uitati:)


Punem orez pe o farfurie si peste el cod. Si mancam. 

0 comments:

Cluj-Bistrita-Bran in detail

12:24 ime 2 Comments

Astazi am avut o zi plina, cu multe lucruri de taiat de pe lista. Am dat multe telefoane, am fost la police si mi-am luat noul buletin, mi-am cumparat pantofi de mireasa si am fost sa achit si rochia care a sosit de ceva vreme. Toate mersesera bine pana aici si chiar ma minunam de cat de bine m-am organizat:) Ceva trebuia sa se intample...cu rochia, bineinteles:)

Pe SCURT, ajung la magazin si ma intreaba fata aia daca mai vreau sa probez sau nu. Eu zic ca vreau, ca trebuie scurtata rochia ca doar eu sunt 2 la metru si cam tot ce imi cumpar trebuie scurtat. Imi aduce rochia, eu ma incalt in noii mei pantofi de nunta si dau sa ma imbrac. Cand scoate rochia din husa, zic eu "ce mica pare" si zice ea "pai si dumneavoastra sunteti mititica domnisoara":) Zic ca asa e, chiar sunt mititica, chiar daca sunt doamna de cateva saptamani:)...si ma imbrac...si astept sa mi se reverse poalele de scurtat...si nimic...rochia mea era SCURTA! :))) N-a fost panica, lucru surprinzator pentru mine:) Am lasat rochia la lungit deci, si urmeaza sa o ridic saptamana viitore:) Ma simt asa de inalta:)

Lasand povestile de nunta la o parte, sa va zic cateva cuvinte despre excursia noastra de saptamana trecuta, ca doar am promis. Din pacate nu mai sunt nervoasa nici pe cazare, nici pe oameni...ar fi trebuit sa scriu atunci cand totul era cald...

Totul a inceput cu drumul spre Cluj Napoca. Aveam cazare aleasa de Iubitu' la Domeniul Regilor, mai exact la Cuca Macaii in proximitatea indepartata a Clujului. Ne uitam pe harta si ni se pare ca locatia e foarte aproape de bucatica de autostrada proaspat scoasa din cuptor. Super! Intram pe autostrada si trecem de cazare, ca nu e iesire. Niciuna! E o intrare la inceput si o iesire la sfarsit. Eu injur, Iubitu' rade de mine. Eu imi sun familia si prietenii, le povestesc si mai injur putin, Iubitu' continua sa rada de mine:)))

Am ajuns si la pensiune. Frumos si pustiu. Foarte pustiu. Noi si un baiat care servea bere calda. Am mancat in Cluj la Casa Ardeleana. Amazing si recomand. O atmosfera rustica si calda, dar tot pustie. Poate pentru ca era luni si lumea muncea la 4 cand am mancat noi:)



Tare buna mancarea! Eu m-am delectat si cu o tuiculita din partea casei ca Iubitu' conducea si trebuia sa ne intoarcem in the middle of nowhere sa dormim. Am mancat ciorba de fasole cu ciolan, tochitura ardeleneasca si piept de curcan umplut. Casa Ardeleana, repet.


Hai noroc si sa trecem mai departe. Ajungem la Bistrita si de acolo mai departe la Colibita. Ascultati linistea putin va rog. Se aude doar un greiere:


La Colibita am poposit la Arinis, unde am mancat si am dormit, si iar am mancat si am dormit si tot asa, ca acum ma cam tine rochia de mireasa...dar mai multe griji imi fac ca e scurta:)


Cum spuneam, la Colibita am mancat ciorbe si cefe si smantana untoasa care sta in ceasca daca o intorci invers...da' nu sta in ceasca daca o mananci pe paine buna de Bistrita! Bunatati maxime si oameni de nota 10, care au grija de cei care le trec pragul. Iaca aici trebuie sa mergeti daca vreti sa respirati aer si sa ascultati liniste - Pensiunea Arinis.

Simt ca ma intind, dar nu ma pot opri acum ca am inceput. Trebuie sa va zic cate ceva si despre prea ieftina cazare de la Bran, pe care abia am gasit-o pentru ca nu raspunde nimeni la telefon si adresa de pe voucher era gresita. Dar de, la 85 de lei 2 nopti ce pretentii sa ai? Sa stearga praful? Sa te bage in seama? Sa-ti dea restul cum trebuie? Sa aiba cai cum zic pe site si nu ponei? Da' vorba lu' Iubitu, poate ca nu s-au facut caii anu' asta:) Nu...nu trebuie sa ai nicio pretentie de la Corana Reginei, decat ca ai o camera decenta cu o priveliste frumoasa si apa calda. Si e suficient. A...asta a fost pensiunea cu cele mai multe oi jupuite pe metru patrat pe care am vazut-o vreodata. Totul era acoperit cu piei de mioare:)


Am mancat modest. Iubitu' tot ciorba de fasole si eu am mancat ce mananc atunci cand nu ma atrage nimic din meniu. Cascaval pane.

Si-a doua zi n-am mai mancat acolo. Am mancat la Balea Lac, dar nu intru in detalii ca si aia m-au enervat ca n-au vrut sa-mi fac un ou...Iar seara, o, da, seara am mancat la propunerea cumnatului Cristi la Vila Bran. O terasa cu panorama superba, care desi pare kitsch-oasa de la distanta, cand ajungi acolo e de vis. Se vede Branul si se vede si educatia. N-am cuvinte. M-a marcat dupa restul de experiente mai neplacute. Am plecat de acolo cu lacrimi in ochi ca era ultimea seara si cine stie cand ma mai intorc. Dar sigur daca mai ajung in Bran acolo mananc. 


Iubitu' iar a mancat ciorba de fasole cu ceapa. El asa da rating la restaurante, dupa ciorba de fasole. Asta i-a placut cel mai mult:) Eu mi-am luat un fel de mancare mai deosebit, care dureaza mult ca sa fie preparat ca e foarte elaborat si se face pe loc. Asa mi-a zis baiatul de acolo si mi-a adus niste salata de vinete din partea casei ca sa nu lesin de foame pana e gata Puiul cu smantana, usturoi si cartofi gratinati...si niste muraturi.


A meritat toata asteptarea!

Seara cand am ajuns acasa ne-am facut hamsii prajite sa ne simtim si ca pe litoral putin, ca pe acolo n-am ajuns inca.

V-am plictisit? Sorry daca da:) Promit sa nu mai scriu kilometric de acum inainte:) Da' plec in Bulgaria in curand si cine stie ce experiente mai traiesc si pe acolo. Hai noapte buna!

2 comments:

Cluj-Bistrita-Bran Road Trip

11:10 ime 0 Comments

Acum o saptamana am pornit la drum in prima luna de miere. Planuiesc sa am mai multe, vreau ca fiecare calatorie sa fie o luna de miere, bineinteles, toate cu Iubitu':). Si am plecat eu asa pregatita cu doua carti. Eu care citesc putin spre deloc, planuiam ca intr-o saptamana sa termin doua carti...cel putin...Cum se spune, pe buna dreptate de altfel, socoteala de acasa nu se potriveste cu a din targ, asa ca am reusit sa citesc fix 32 de pagini din prima carte...esec total din acest punct de vedere....succes maxim din altele.

Deci, nu am citit, dar ne-am plimbat! Mult! In excursia asta Iubitu' a ales o cazare, eu una si cea de la mijloc a fost subanteleasa, la Bistrita. Iubitu' a ales primul popas, la Cluj (imaginati-va va rog ca rostesc cuvantul cu accent ardelenesc:) unde ne-am cazat in the middle of fucking nowhere - Domeniul Regilor. Am fost noi si fantomele regilor...de, era luni.


La Bistrita am fost la Colibita, loc pe care sper din suflet sa il pot vizita in fiecare an, si am poposit, again, la Arinis, la Domnu' Tinu si Mama Vali, unde oricine este oricand binevenit!


Ne-am intors pe Bran, unde cazarea am ales-o eu de data asta - Coroana Reginei. Coincidence? In the middle of fucking nowhere again, dar de data asta e weekend si au fost vouchere pe net la mare reducere, asa ca e plin. Ce sa zic...coroana reginei mele e cam plina de panze de paianjen...va explic later:)


Asta e rezumatul. Urmeaza cate un post pe rand, despre fiecare, despre mancare si despre cazare.

0 comments: