Risotto cu rosii
Toata saptamana m-am chinuit sa gatesc ceva bun. Luni am calcat pentru ca nu mai aveam nicio haina nemototolita, marti am fost la suc si am mancat in oras destul de scump si nu destul de bun, iar miercuri, in sfarsit, singura acasa fiind, am reusit! Nu am gatit de foame ca sa fiu sincera, am gatit mai mult ca sa-mi testez noul si minunatul obiectiv de 50 mm. Nu-l mai dau jos si pozez tot ce misca, dar mai ales tot ce nu misca. Trebuie sa vad ce poate, nu? Si ce nu poate:)
Am inceput cu un risotto cu rosii, foarte rosu si foarte bun. Asta pentru ca am ramas marcata ca gulasul de la munte nu a fost destul de rosu...am simtit nevoia sa gatesc o mancare rosie:)
We need
250g orez pentru risotto
(eu am folosit orez bob cu bob, care dupa parerea mea, tot mancarea aia de orez e...)
1 ceapa tocata marunt
50 g de unt
250 ml supa de legume (1/2 cub la 250 ml apa)
500 ml pasta de tomate (Cirio forever)
500 g rosii cherry
(eu nu le-am cantarit...am pus asa, vreo 15 rosiute)
100 g branza mozarella taiata in felii maricele
parmezan ras si busuioc pentru servit
Pornim la drum topind jumatate din cantitatea de unt intr-o tigaie adanca (eu am o minunatie de tigaie de la ikea de care nu se lipeste (aproape) nimic). In unt calim putin ceapa, pana devine translucida, apoi adaugam orezul si il calim pana devine si el translucid. Adaugam supa si sosul de tomate si lasam sa fiarba pana se absoarbe tot lichidul. Chiar daca aveti o tigaie ca a mea, minunata si nelipicioasa, trebuie sa mai mestecati din cand in cand, pentru ca altfel, simtindu-se neglijat, orezul se va lipi cu siguranta.
Si fierbem, fierbem, iar cand lichidul s-a absorbit aproape de tot adaugam rosiile intregi si bucatile de mozarella. Mai lasam pe foc 5-8 minute, sau pana cand rosiile se gatesc la consistenta care va place si branza mozarella de topeste. Amestecam ocazional. Oprim focul si adaugam restul de unt, sare si piper (astea doua sunt optionale, pentru ca aromele sunt deja in mancare de la celelalte ingrediente). Se serveste presarat cu parmezan si busuioc proaspat tocat. Eu am un ghiveci de busuioc pe balcon care se ofileste in fiecare zi de la caldura, iar seara cand ma vede isi revine:)
Reteta la origini este la microunde. Eu nu am gatit niciodata la microunde si nici nu inteleg cum se face asta. Pentru mine cuptorul cu microunde este doar un aparat destul de mare si care ocupa mult loc in bucatarie, pe care il folosim ca sa incalzim portii de mancare fara sa mai murdarim alte oale pe aragaz...Daca va intereseaza metoda vedeti aici.
Revin cu desertul:)
0 comments: